Alb, totul imaculat. Fiecare fulg aduce o noua inovatie in aceasta lume. Sclipesc la fiecare cadere, iar cand aproape sunt sa sarute pamantul se desprind, se maresc. Parca ar avea intentia sa imbratiseze formele miraculoase ale naturii. Insa, atunci cand compozitia lor sticloasa atinge crestele dure ale acestie lumi, se descompun. Se scurg incet incorporandu-se in lutul scortos.
Succesul lor este ca reusesc sa topeasca scoarta groasa si sa lase urme vizibile. Acelasi proces are loc si cand se aseaza usor pe obrazul brazdat de vremea trecatoare.
Lin se rostogolesc, topindu-se, lasand in urma o dara de picuri care in final au rolul sa curete murdaria. Diferenta este vizibila: atunci cand au posibilitatea norocoasa sa se aseze pe pomii rabdatori al acestui moment. Se lipesc formand un conglomerat alb, lucitor, rece la atingere. Acolo se simt protejati si nu aleg descompunerea ci persista. Se ingramadesc in siruri formand o dantela alba de cea mai frumoasa stralucire. Modelul este unic iar nuanta incorporeaza absolut toate culorile.
Sunt cei care aduc un nou de prospetime acestei perioade. SCHIMBA MONOTONIA INTR-UN MOMENT UNIC DE NEUITAT.
Totul se datoreaza bunavointei Lui Dumnezeu de a-si arata dragostea Lui fata de noi.
miercuri, 16 martie 2011
Abonați-vă la:
Postări (Atom)
