FLEGMATICUL SIMPATIC-flavia

schimbarea-flavia

Fiecare zi e o noua reusita. Incerci ceva, pe urma cazi.Este precum un morman de zapada care la ivirea unei raze de soare se topeste; dispare ca si cand nu ar fi existat vreodata. Asa este si ziua, nu sta sa ne astepte. Noi suntem uluiti de cat de repede se scurg momentele. Parca am astepta ca timpul sa ne lanseze intrebarea: "Vrei sa trec?"

Uitam sa investim in el si exista zile care, putem spune ca, nu au existat. Sunt caracterizate de nimicuri si putin cate putin ne imbrobodesc viata. "Rutina" este cel mai elevat cuvant care ar putea cu siguranta eticheta viata, fiecarui tanar din timpul acesta.

Suntem lasatori, nepasatori cu ceea ce ne inconjoara. Parca nimic nu ne-ar mai multumi sau satisface. Asta am ajuns, niste legume care am uitat de: truda, ambitie, daruire, zbatere. Ne-am obijnuit sa avem de toate si cand nu mai detinem nimic suntem ruinati din toate laturile. Nu suntem capabili nici macar sa ne intretinem.

Asta a ajuns lumea de astazi iar cea de maine cu siguranta nu va debuta mai glorios, fara putin efort, inteligenta si intelepciune.

TIMP-flavia

In cochilia orologiului secunde si frustrari

deziluzii si vise infricosate.

Viitorul asteapta acolo cuminte

sa ne spuna ce vom face, ce vom simti

dincolo de perfectiunea clipei de acum

parasiti de gesturile noastre obijnuite

de surasuri, de amurguri, de iluzii cu croiala descusuta.

Intre undele timpului revarsate peste chipurile noastre umile.

In orologii de spaima si fum, trecutul asteapta cuminte

sa ne spuna

cine am fost,

ce am facut,

ce am simti.....

candva........

TIMPUL

M-am oprit o secunda din mers si ma gandeam... ce multe s-au schimbat, ce diferita e lumea. Timpul nu imi mai slujeste, trece prea repede. Sunt mereu aceeasi dar atat de diferita. Multi dintre cei care imi erau dragi s-au pierdut, s-au stins..., cei care nu i-am observat alta data acum imi sunt prieteni. Ce repede se petrec toate dar totusi atat de incet.
M-am saturat de cele vechi, astept ceva nou, fascinant, sacru... poate lucrurile noi le dispretuiesc sau nu mai am o ocazie atat de minunata sa le intalnesc. Imi doresc sa fiu mai buna, sa iubesc, sa inteleg, dar tot ce e rau pun in practica,... strig, plang si... gem... unde voi putea gasi raspuns! !Stiu, voi alerga in neant, ma voi imprieteni cu absolutul; voi pune o carapace peste sufletul meu, voi contempla intinsul cerului... poate ele imi vor da raspuns!
Cine sunt, incotro merg?
Sunt un anonim din marea gloata, un strigat ca oricare. Pe langa ieslea Lui am trecut cu nepasare. Nu pot merge Doamne inapoi pana la Tine! dar pot sa te strig, pot sa te rog.
Muta-ti Tu ieslea Ta in inima mea.
E Craciunul, s-a nascut Domnul... e bucurie. Dar totusi tu poate esti singur, esti trist, ai aceleasi ganduri stranii. Nu mai fi trist: Ia o decizie noua! Ingenuncheaza ca si pastorii la ieslea Mantuitorului. Acolo e oaza salvarii tale.
Sansa ta e sa-L chemi sa-si mute ieslea Lui in coliba inimii tale.
HRISTOS SA RENASCA IN INIMA TA!

MEDITATIE DE SEARA-flavia

Cateodata simti ca totul in jurul tau este o imensa falsitate.Iubesti,insa nu sti ce anume.Te minti singur crezand ca totul este perfect.Dai sfaturi, critici si iti expui mereu parerea.
In final, te trezesti asezat in fotoliul din partea dreapta a patului si meditezi.Realizezi dupa multe cautari ca nu ai ramas cu nimic si daca vei cugeta mai profund ajungi la un comun acord: nu ai avut niciodata nimic.
Asa suntem noi oamenii: iubim doar ceea ce vrem si cand vine momentul sa iubim ceea ce trebuie, renuntam. In fond dam cu piciorul si saltam propria fericire.
Iubirea nu spune: stai ci doar: fii tandru, lupta, incearca si crezi in ceva mai bun decat ceea ce ai avut pana acum.