marți, 14 decembrie 2010

TIMPUL

M-am oprit o secunda din mers si ma gandeam... ce multe s-au schimbat, ce diferita e lumea. Timpul nu imi mai slujeste, trece prea repede. Sunt mereu aceeasi dar atat de diferita. Multi dintre cei care imi erau dragi s-au pierdut, s-au stins..., cei care nu i-am observat alta data acum imi sunt prieteni. Ce repede se petrec toate dar totusi atat de incet.
M-am saturat de cele vechi, astept ceva nou, fascinant, sacru... poate lucrurile noi le dispretuiesc sau nu mai am o ocazie atat de minunata sa le intalnesc. Imi doresc sa fiu mai buna, sa iubesc, sa inteleg, dar tot ce e rau pun in practica,... strig, plang si... gem... unde voi putea gasi raspuns! !Stiu, voi alerga in neant, ma voi imprieteni cu absolutul; voi pune o carapace peste sufletul meu, voi contempla intinsul cerului... poate ele imi vor da raspuns!
Cine sunt, incotro merg?
Sunt un anonim din marea gloata, un strigat ca oricare. Pe langa ieslea Lui am trecut cu nepasare. Nu pot merge Doamne inapoi pana la Tine! dar pot sa te strig, pot sa te rog.
Muta-ti Tu ieslea Ta in inima mea.
E Craciunul, s-a nascut Domnul... e bucurie. Dar totusi tu poate esti singur, esti trist, ai aceleasi ganduri stranii. Nu mai fi trist: Ia o decizie noua! Ingenuncheaza ca si pastorii la ieslea Mantuitorului. Acolo e oaza salvarii tale.
Sansa ta e sa-L chemi sa-si mute ieslea Lui in coliba inimii tale.
HRISTOS SA RENASCA IN INIMA TA!

Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu